Daca macar o data in viata ta ti-a afundat mainile intr-o bucata de lut umed, atunci cu siguranta esti de-acord ca acest material are incontestabile proprietati terapeutice. Tangibil, maleabil si cu un inalt potential de creatie, lutul a tras de-a lungul timpului multi artisti, mesteri artizani si amatori. Iar cei care practica ceramica, fie ca meserie de baza, fie ca hobby, nu inceteaza sa mentioneze si sa aprecieze beneficiile recreative si meditative ale ceramicii. Mai mult decat atat, in prezent, ceramica a devenit o metoda eficienta si validata de artterapie.

Joshua K.M. Nan, artterapeut originar din Hong Kong, a elaborat recent un studiu pentru a determina efectele artterapiei cu lut (Clay Arttherapy) asupra adultilor ce sufera de tulburare depresiva majora. El insusi practicand olaritul, a observat ca pacientii sai inregistrau progrese considerabile in cursul terapiei atunci cand lucrau cu lutul.

Reiesind din faptul ca literatura de specialitate detinea putine referiri la efectele terapeutice ale olaritului si ceramicii si, plus ca, nu existau metode stiintifice riguroase pentru a valida aceasta ipoteza, in 2016, impreuna cu Rainbow T.H. Ho, Nan a efectuat o cercetare, constatarile careia au fost publicate in revista stiintifica ”Journal of Affective Disorders”. Potrivit studiului, practicarea ceramicii si crearea obiectelor din lut le poate ajuta pe persoanele cu tulburare depresiva majora, contribuind la ameliorarea dispozitiei, exprimarea emotiilor, facilitarea luarii deciziilor si sporirea motivatiei.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, pana in anul 2030, depresia va afecta 350 de milioane de oameni si va deveni cauza principala a bolilor cu handicap adaptat. in aceste conditii, pacientii suferinzi de depresie au putine optiuni terapeutice, decat sa ia antidepresante, acestea din urma avand numeroase efecte adverse.

Astfel, cercetatorii afirma ca artterapia cu lut poate deveni o metoda viabila de tratament alternativ al depresiei. Acestia au lansat ipoteza potrivit careia artterapia cu lut poate atenua simptomele depresiei la adultii ce sufera de tulburare depresiva majora si au presupus ca, prin practicarea ceramicii, persoanele ar fi capabile sa-si imbunatateasca starea generala de sanatate, dispozitia si bunastarea psihologica, precum si abilitatea cognitiva de a-si identifica emotiile si sentimentele.

Metoda terapeutica a fost conceputa pentru a le implica activ, atat fizic, cat si psihologic, pe persoanele deprimate, printr-o varietate de exercitii de lucru cu argila, incepand cu proiecte simple si incheind cu altele, mult mai complexe si elaborate. Din punct de vedere teoretic, acest proces ar fi in stare sa-i determine pe adulti sa-si descopere noi cai de intelegere si exprimare a gandurilor si emotiilor.

Pentru acest studiu, Nan si Ho au investigat un esantion de 106 subiecti, cu varste cuprinse intre 18 si 60 de ani, pacienti ai clinicilor ambulatorii de sanatate mintala din Hong Kong, avand cel putin diagnosticul de depresie in forma usoara.

Subiectii au fost impartiti in doua grupuri. Cei din primul grup au fost angajati in activitati artistice – arte vizuale si mestesugarit, iar cei din cel de-al doilea grup au invatat, impreuna cu terapeutii specializati in artterapia cu lut, sa creeze obiecte din ceramica. Participantii celui de-al doilea grup au folosit diverse tehnici si procedee de lucru cu lutul, printre care framantarea, modelarea ulcelelor, glazurarea si arderea, ca, in final, sa realizeze sculpturi ceramice in miniatura.

”Aceste sculpturi au fost asociate de catre subiecti cu experientele de viata semnificative, cu persoanele dragi sau, pur si simplu, cu sinele interior”, explica Nan. ”Acest exercitiu ii ajuta pe pacienti sa utilizeze diferite functii neurologice, precum vizualizarea mentala, procesele senzo-motorii, dar si sa-si imbunatateasca activitatea proceselor cognitive.”

Pe parcursul studiului au fost folosite metode cantitative pentru a masura multiplele aspecte ale reglarii emotionale, cum ar fi dispozitia buna sau negativista, si interactiunea dintre cognitii si emotii – toate acestea fiind strans legate de intelegerea conventionala a semnelor si simptomelor tulburarii depresive majore. S-a constatat ca subiectii cercetarii care au practicat artterapia cu lut au avut niveluri mai scazute ale depresiei si au inregistrat imbunatatiri in functionarea sociala zilnica, in starea generala de sanatate psihica, precum si in privinta bunastarii psihologice.

Artterapia cu lut, sustine Nan, activeaza abilitatile creative innascute ale pacientilor si transforma emotiile negative (precum disperarea si deznadejdea) in emotii pozitive (speranta, uimire, satisfactie si bucurie). Artterapia cu lut se diferentiaza net de alte forme de terapie prin arta, anume datorita caracterului maleabil pe care il poseda argila, dar si exercitiului fizic pe care il solicita.

”Este deosebit de important faptul ca artterapia cu lut faciliteaza trairea si exprimarea emotiilor pozitive la pacientii cu tulburare depresiva majora”, afirma cercetatorul, adaugand ca impactul este cu atat mai valoros, cu cat depresia blocheaza capacitatea de a genera si actualiza emotii si amintiri pozitive.

Cu toate acestea, cercetatorii tin sa mentioneze ca pentru ca efectele sa fie semnificative si de lunga durata, sunt necesare masuri terapeutice de durata – tratament medicamentos, asociat cu artterapie si practicarea ceramicii.

Beneficiile valorificarii potentialului artistic prin intermediului ceramicii in cazul pacientilor cu tulburari depresive depasesc cu mult chiar si activitatile de implicare sociala. ”Experienta prin care persoana e martora la transformarea unei bucati de argila, in urma arderii, intr-un obiect de arta, este analoaga procesului de descoperire a identitatii de artist dupa ce aceasta a purtat stigmatul unei boli mintale”.

Referinta:

Joshua K.M. Nan, Rainbow T.H. Ho. (2017). Effects of clay art therapy on adults outpatients with major depressive disorder: A randomized controlled trial. Journal of Affective Disorders. April, 2017, 217:237-245.